Întâia epistolă a apostolului Ioan

Exerciţii de citire - Săptămâna I

1:1 Ὃ ἦν ἀπ’ ἀρχῆς, ὃ ἀκηκόαμεν, ὃ ἑωράκαμεν τοῖς ὀφθαλμοῖς ἡμῶν, ὃ ἐθεασάμεθα καὶ αἱ χεῖρες ἡμῶν ἐψηλάφησαν, περὶ τοῦ λόγου τῆς ζωῆς –

1:2 καὶ ἡ ζωὴ ἐφανερώθη, καὶ ἑωράκαμεν καὶ μαρτυροῦμεν καὶ ἀπαγγέλλομεν ὑμῖν τὴν ζωὴν τὴν αἰώνιον ἥτις ἦν πρὸς τὸν πατέρα καὶ ἐφανερώθη ἡμῖν –

1:3 ὃ ἑωράκαμεν καὶ ἀκηκόαμεν ἀπαγγέλλομεν καὶ ὑμῖν, ἵνα καὶ ὑμεῖς κοινωνίαν ἔχητε μεθ’ ἡμῶν. καὶ ἡ κοινωνία δὲ ἡ ἡμετέρα μετὰ τοῦ πατρὸς καὶ μετὰ τοῦ υἱοῦ αὐτοῦ Ἰησοῦ Χριστοῦ.

1:4 καὶ ταῦτα γράφομεν ἡμεῖς ἵνα ἡ χαρὰ ἡμῶν ᾖ πεπληρωμένη.

Lista cuvintelor de memorat

Prescurtări:

Părţi de vorbire:

s. = substantiv; pron. = pronume; adj. = adjectiv; prep. = prepoziţie; conjcț. = conjuncţie; v. = verb

Caz:

nom. = nominativ; gen. = genitiv; dat. = dativ; ac. = acuzativ; voc. = vocativ

Timp:

prez. = prezent; viit. = viitor; impf. = imperfect; pfc. = perfect compus; part. = participiu; aor. = aorist; pf. = perfect; mmcpf. = mai mult ca perfect

Diateză:

act. = activ; med. = mediu; pas. = pasiv; med/pas. = medio-pasiv

Mod:

ind. = indicativ; conj. = conjunctiv; impv. = imperativ; opt. = optativ

Gen:

m. = masculin; f. = feminin; n. = neutru

Număr:

sg. = singular; pl. = plural

Altele:

rel. = relativ; dem. = demonstrativ; pers. = persoana/personal; instr. = instrumental; pos. = posesiv

ὅς, ἥ, ὅ

pron. rel. care, ce

ὅ - ac. n. sg. ὅ ἦν = ceea ce era (1In 1:1(4x),3)

εἰμί

v. a fi

ἦν (era) - impf. act. ind. pers. a III-a sg. (1In 1:1,2); ᾖ (să fie) - conj. prez. pers. a III-a sg. (1In 1:4); οὐκ ἔστιν (nu este) - prez. act. ind. pers. a III-a sg. (1In 1:5)

Forma εἰμί înseamnă de fapt „(eu) sunt”. Preferăm însă, atunci când definim un verb, să asociem prima din formele principale ale verbelor greceşti (prez. act. ind. pers. I sg.) formei cu care suntem obişnuiţi să definim un verb în limba română, adică Infinitivul. După οὐκ şi după anumite alte cuvinte, persoana a III-a sg. prezent activ indicativ a verbului εἰμί este accentuată pe prima silabă. Acest lucru nu se aplică celorlalte forme ale lui εἰμί. Astfel, avem οὐκ ἔστιν, dar οὔκ ἐσμεν.

ἀπό

prep. de la

ἀπ' ἀρχῆς = de la început (1In 1:1)

ἀπό se foloseşte întotdeauna cu Genitivul. ἀπό + gen. = de la. Prepoziţia ἀπό a suferit aici un proces de eliziune (ἀπ'), ceea ce înseamnă că şi-a pierdut vocala finală. Acest proces are loc atunci când după o prepoziţie (cu unele excepţii) urmează un cuvânt ce începe cu o vocală.

ἀρχή, ῆς, ἡ

s. f. început

ἀπ' ἀρχῆς = de la început (1In 1:1)

Un substantiv este complet definit prin următoarele trei elemente: (a) forma sa la nom. sg. (aici, ἀρχή); (b) terminaţia sa la gen. sg. (aici, ῆς); (c) articolul (aici, ἡ)

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: arhiepiscop, arhetip

ἀκούω

v. a auzi, a asculta

ἀκηκόαμεν - pf. act. ind. pers. I pl. ὅ ἀκηκόαμεν = ceea ce am auzit (1In 1:1,3)

Timpul perfect indică o acţiune trecută şi încheiată.

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: acustic

ὁράω

v. a vedea, a privi

ἑωράκαμεν - pf. act. ind. pers. I pl. ὃ ἑωράκαμεν = ceea ce am văzut; ἑωράκαμεν ... τὴν ζωήν = am văzut viaţa (1In 1:1,2,3)

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: panoramă

ὁ, ἡ, τό

articol (hotărât) - m./f./n.

τοῖς - Dativ „instrumental”, masculin (şi neutrul are aceeaşi formă), plural: τοῖς ὀφθαλμοῖς = cu ochii (1In 1:1); αἱ - nom. f. pl. αἱ χεῖρες = mâinile (1In 1:1); τοῦ - gen. m. (şi neutrul are aceeaşi formă), sg. Prepoziţia περί urmată de Genitiv înseamnă „despre”, „în ce priveşte”, „cu privire la”: περὶ τοῦ λόγου... = cu privire la cuvântul... (1In 1:1). Prepoziţia μετά urmată de Genitiv înseamnă „cu”: μετὰ τοῦ πατρός... = cu Tatăl... (1In 1:3 (2x)); τῆς - gen. f. sg. τῆς ζωῆς = ... (al) vieţii (1In 1:1); ἡ - nom. f. sg. ἡ ζωή = viaţa; ἡ κοινωνία = părtăşia; ἡ χαρά = bucuria (1In 1:2,3(2x),4); τήν - ac. f. sg. τὴν ζωήν... = viaţa (adică „pe ea”v-o vestim, viaţa) (1In 1:2(2x)); τόν - ac. m. sg. Prepoziţia πρός urmată de Acuzativ înseamnă „la”, „către”: ... πρὸς τὸν πατέρα = ... la tatăl. (1In 1:2)

Articol nehotărât nu există în limba greacă.

ὀφθαλμός, οῦ, ὁ

s. m. ochi

ὀφθαλμοῖς - dat. instr. pl. τοῖς ὀφθαλμοῖς ἡμῶν = cu ochii noştri (1In 1:1)

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: oftalmologie

ἐγώ

pron. pers. pers. I sg. eu

ἡμῶν (1)- pers. I pl. gen. ai noştri, ale noastre (1In 1:1(2x),4); (2) Prepoziţia μετά urmată de Genitiv înseamnă „cu”: μεθ' ἡμῶν = cu noi (1In 1:3); ἡμῖν - pers. I pl. dat. – nouă (1In 1:2); ἡμεῖς - pers. I. pl. nom. - noi (1In 1:4)

Prepoziţia μετά a suferit aici un proces de eliziune. În acelaşi proces, consoana t s-a transformat în surda corespunzătoare, θ.

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: ego, egoist, egocentric

θεάομαι

v. a privi, a contempla

ἐθεασάμεθα - aor. med. ind. pers. I pl. (noi) am privit (1In 1:1)

Timpul aorist indică faptul că o acţiune s-a petrecut în trecut, fără a face referire la durata sau stadiul de încheiere a ei. Este echivalent cu perfectul compus.

καί

şi (conjcț.), şi (cu înţelesul „de asemenea”)

καί - şi - (1) conjcț. ἑωράκαμεν καὶ μαρτυροῦμεν = am văzut şi mărturisim (1In 1:1,2 (5x),3 (2x),4,5); (2) cu înţelesul „de asemenea” ἀπαγγέλλομεν καὶ ὑμῖν = vă vestim şi vouă (1In 1:3 (2x))

χείρ, ός, ἡ

s. f. mână

χεῖρες - nom. pl. αἱ χεῖρες ἡμῶν = mâinile noastre (1In 1:1)

ψηλαφάω

a pipăi

ἐψηλάφησαν - aor. ind. pers. a III-a pl. αἱ χεῖρες ἡμῶν ἐψηλάφησαν = mâinile noastre au pipăit (1In 1:1)

περί

περί + Genitiv = despre, în legătură cu; περί + Acuzativ = în jurul, împrejurul

περὶ τοῦ λόγου = în legătură cu cuvântul (1In 1:1)

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: perimetru, periferie

λόγος, οῦ, ὁ

s. m. cuvânt

λόγου - gen. m. sg. Prepoziţia περί urmată de Genitiv înseamnă „despre”, „în ce priveşte”, „cu privire la”: περὶ τοῦ λόγου... = cu privire la cuvântul... (1In 1:1)

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: logopedie, logoree

ζωή, ῆς, ἡ

s. f. viaţă

ζωῆς - gen. sg. τῆς ζωής = al/a vieţii (1In 1:1); ζωή - nom. sg. ἡ ζωή = viaţa (1In 1:2); ζωήν - ac. sg. ἀπαγγέλομεν τὴν ζωήν = vestim viaţa (1In 1:2)

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: zoologie, zoomorf

φανερόω

a arăta, a face cunoscut

ἐφανερώθη - aor. pas. ind. pers. a III-a sg. ἡ ζωὴ ἐφανερώθη = viaţa a fost arătată (1In 1:2)

μαρτυρέω

a mărturisi

μαρτυροῦμεν - (noi) mărturisim - prez. act. ind. pers. I pl. (1In 1:2)

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: martor, martir

ἀπαγγέλλω

v. a vesti

ἀπαγγέλλομεν - (noi) vestim - prez. act. ind. pers. I pl. (1In 1:2,3)

σύ

pron. pers. pers. II sg. tu

ὑμῖν - vouă - dat. pl. (1In 1:2,3); ὑμεῖς - voi - nom. pl. (1In 1:3)

αἰώνιος

s. m./f. veşnic(ă)

ἀιώνιον - ac. sg. τὴν ζωὴν τὴν αἰώνιον = viaţa veşnică (1In 1:2)

ὅστις, ἥτις, ὅ τι

pron. rel. nedefinit (pl. οἵτινες) cel care, oricine, oricare, oricine ar fi cel care, orice

ἥτις ἦν = care era (1In 1:2)

Arareori folosit în alte cazuri decât nominativ; uneori este folosit aproape la fel ca pronumele relativ ὅς.

πρός

prep. la, către

πρὸς τὸν πατέρα = la Tatăl (1In 1:2)

πρός se foloseşte cel mai adesea cu Acuzativul. (Se utilizează, mai rar în Noul Testament, și cu Genitivul și Dativul).

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: providenţă, provizoriu, prospect, promisiune

πατήρ, ός, ὁ

s. m. tată

πατέρα - ac. sg. πρός τὸν πατέρα = la Tatăl (1In 1:2); πατρός - gen. sg. μετὰ τοῦ πατρός... = cu Tatăl... (1In 1:3)

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: patriarh, patron

ἵνα

conjcț. pentru ca

ἵνα καὶ ὑμεῖς = pentru ca şi voi; ἵνα ἡ χαρὰ ἡμῶν = pentru ca bucuria noastră (1In 1:3,4)

κοινωνία, ας, ἡ

s. f. părtăşie

κοινωνίαν - ac. sg. κοινωνίαν ἔχητε = să aveţi părtăşie (1In 1:3); κοινωνία -nom. sg. καὶ ἡ κοινωνία... = şi părtăşia... (1In 1:3)

ἔχω

v. a avea

ἔχητε- conj. prez. act. κοινωνίαν ἔχητε = să aveţi părtăşie (1In 1:3)

μετά

prep. μετά + gen. = cu; μετά + ac. = după

μεθ' ἡμῶν = cu noi (1In 1:3); μετὰ τοῦ πατρός = cu Tatăl; μετὰ τοῦ υἱοῦ = cu Fiul (1In 1:3)

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: metafizică

δέ

conjcț. dar, iar, şi

καὶ ἡ κοινωνία δὲ ἡ ἡμετέρα... (1In 1:3) - în pasajul de faţă este practic inutil să se regăsească această conjuncţie în mod explicit în traducerea românească. Semnificaţia conjuncţiei καὶ se suprapune peste semnificaţia conjuncţiei δέ

ἡμέτερος, α, ον

pron. pos. m./f./n. al nostru/a noastră

ἡμετέρα - (a) noastră - nom. sg. (1In 1:3)

υἱός, οῦ, ὁ

s. m. fiu

ὑιοῦ - gen. sg. Prepoziţia μετά urmată de Genitiv înseamnă „cu”: μετὰ τοῦ ὑιοῦ... = cu Fiul... (1In 1:3)

αὐτός, ή, ό

pron. pers. pers. a III-a sg. m./f./n. el/ea

αὐτοῦ - al lui - gen. sg. m./n. (1In 1:3)

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: autodeterminare, autodistrugere

Ἰησοῦς, οῦ, ὁ

Isus

Ἰησοῦ - gen. sg. (1In 1:3)

În limba greacă, substantivele proprii sunt adeseori declinabile, ca şi în cazul de faţă.

Χριστός, οῦ, ὁ

Hristos

Χριστοῦ - gen. sg. (1In 1:3)

οὗτος, αὕτη, τοῦτο

pron. dem. m./f./n. acesta/aceasta/acest lucru

ταῦτα - acestea (aceste lucruri) - nom. n. pl. (1In 1:4)

γράφω

v. a scrie

γράφομεν - scriem - prez. act. ind. pers. I pl (1In 1:4)

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: grafică, tipografie

χαρά, ᾶς, ἡ

s. f. bucurie

χαρά - nom. sg. ἡ χαρὰ ἡmῶν = bucuria noastră (1In 1:4)

πληρόω

v. a umple, a împlini

ᾖ πεπληρωμένη - să fie deplină - conj. perf. med/pas. f. pers. a III-a sg. (1In 1:4)