acasa.jpg

Întâia epistolă a apostolului Ioan

Exerciţii de citire - Săptămâna a II-a

1:5          Καὶ ἔστιν αὕτη ἀγγελία ἣν ἀκηκόαμεν ἀπαὐτοῦ καὶ ἀναγγέλλομεν ὑμῖν, ὅτι θεὸς φῶς ἐστιν καὶ σκοτία ἐν αὐτῷ οὐκ ἔστιν οὐδεμία.

1:6          Ἐὰν εἴπωμεν ὅτι κοινωνίαν ἔχομεν μεταὐτοῦ καὶ ἐν τῷ σκότει περιπατῶμεν, ψευδόμεθα καὶ οὐ ποιοῦμεν τὴν ἀλήθειαν·

1:7          ἐὰν δὲ ἐν τῷ φωτὶ περιπατῶμεν ὡς αὐτός ἐστιν ἐν τῷ φωτί, κοινωνίαν ἔχομεν μετἀλλήλων καὶ τὸ αἷμα Ἰησοῦ τοῦ υἱοῦ αὐτοῦ καθαρίζει ἡμᾶς ἀπὸ πάσης ἁμαρτίας.

1:8          ἐὰν εἴπωμεν ὅτι ἁμαρτίαν οὐκ ἔχομεν, ἑαυτοὺς πλανῶμεν καὶ ἀλήθεια οὐκ ἔστιν ἐν ἡμῖν.

 

Lista cuvintelor de memorat

Notă:   Pe lângă cuvintele noi, am păstrat în listă şi cuvinte pe care le-am prezentat anterior, dacă acestora li s-au adăugat explicaţii. Sunt evidenţiate (negru) doar elementele noi; materialul corespunzător perioadei precedente apare estompat (gri).

ὅς, ,

pron. rel. care, ce

- ac. n. sg. ἦν = ceea ce era (1In 1:1(4x),3); ἥν - ac. f. sg. ἣν ἀκηκόαμεν = pe care am auzit-o (1In 1:5)

ἀπό

prep. de la, de

ἀπ' ἀρχῆς = de la început (1In 1:1); ἀπ' αὐτοῦ = de la el (1In 1:5); καθαρίζει ἡμᾶς ἀπὸ πάσης ἁμαρτίας = ne curăţă de tot păcatul (1In 1:7)

ἀπό se foloseşte întotdeauna cu Genitivul. ἀπό + Gen. = de la. Prepoziţia ἀπό a suferit aici un proces de eliziune (ἀπ'), ceea ce înseamnă că şi-a pierdut vocala finală. Acest proces are loc atunci când după o prepoziţie (cu unele excepţii) urmează un cuvânt ce începe cu o vocală.

, , τό

articol (hotărât) - m./f./n.

τοῖς - Dativ „instrumental”, masculin (şi neutrul are aceeaşi formă), plural: τοῖς ὀφθαλμοῖς = cu ochii (1In 1:1); αἱ - nom. f. pl. αἱ χεῖρες = mâinile (1In 1:1); τοῦ - gen. m. (şi neutrul are aceeaşi formă), sg. Prepoziţia περί urmată de Genitiv înseamnă „despre”, „în ce priveşte”, „cu privire la”: περὶ τοῦ λόγου... = cu privire la cuvântul... (1In 1:1). Prepoziţia μετά urmată de Genitiv înseamnă „cu”: μετὰ τοῦ πατρός... = cu Tatăl... (1In 1:3 (2x)); τῆς - gen. f. sg. τῆς ζωῆς = ... (al) vieţii (1In 1:1); - nom. f. sg. ζωή = viaţa; κοινωνία = părtăşia; χαρά = bucuria (1In 1:2,3(2x),4); τήν - ac. f. sg. τὴν ζωήν... = viaţa (adică „pe ea”v-o vestim, viaţa) (1In 1:2(2x)); τόν - ac. m. sg. Prepoziţia πρός urmată de Acuzativ înseamnă „la”, „către”: ... πρὸς τὸν πατέρα = ... la tatăl. (1In 1:2); τῷ - dat. m./n. sg. ἐν τῷ σκότει = în întuneric (1In 1:6); τό - nom. n. sg. τ αἷμα = sângele (1In 1:7)

Articol nehotărât nu există în limba greacă.

ἐγώ

pron. pers. pers. I sg. eu

ἡμῶν (1)- pers. I pl. gen. ai noştri, ale noastre (1In 1:1(2x),4); (2) Prepoziţia μετά urmată de Genitiv înseamnă „cu”: μεθ' ἡμῶν = cu noi (1In 1:3); ἡμῖν - pers. I pl. dat. - nouă (1In 1:2); ἡμεῖς - pers. I. pl. nom. - noi (1In 1:4); ἡμᾶς - pers. I pl. ac. καθαρίζει ἡμᾶς = ne curăţă (pe noi) (1In 1:7)

Prepoziţia μετά a suferit aici un proces de eliziune. În acelaşi proces, consoana t s-a transformat în surda corespunzătoare, θ.

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: ego, egoist, egocentric

ἔχω

v. a avea

ἔχητε subj. prez. act. κοινωνίαν ἔχητε = să aveţi părtăşie (1In 1:3); ἔχομεν- avem - prez. act. ind. (1In 1:6,8)

μετά

prep. μετά + gen. = cu; μετά + ac. = după

μεθ' ἡμῶν = cu noi (1In 1:3); μετὰ τοῦ πατρός = cu Tatăl; μετὰ τοῦ υἱοῦ = cu Fiul (1In 1:3); μετ' αὐτοῦ = cu el (1In 1:6); μετἀλλήλων = unii cu alţii (1In 1:7)

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: metafizică

δέ

conj. dar, iar, şi

καὶ κοινωνία δὲ ἡμετέρα... (1In 1:3) - în pasajul de faţă este practic inutil să se regăsească această conjuncţie în mod explicit în traducerea românească. Semnificaţia conjuncţiei καὶ = şi se suprapune peste semnificaţia conjuncţiei δέ; ἐὰν δέ... = dacă însă... (1In 1:7)

αὐτός, ,

pron. pers. pers. a III-a sg. m./f./n. el/ea

αὐτοῦ - al lui - gen. sg. m./n. (1In 1:3); αὐτός - el - nom. sg. m. (1In 1:7)

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: autodeterminare, autodistrugere

οὗτος, αὕτη, τοῦτο

pron. dem. m./f./n. acesta/aceasta/acest lucru

ταῦτα - acestea (aceste lucruri) - nom. n. pl. (1In 1:4); ἅυτη - aceasta - nom. f. sg. (1In 1:5)

ἀγγελία, ας,

s. f. vestire, mesaj

ἀγγελία ἣν ἀκηκόαμεν = vestirea pe care am auzit-o (1In 1:5)

ἀναγγέλλω

v. a vesti

ἀναγγέλλομεν - vestim - prez. act. ind. pers. I pl. (1In 1:5)

Mai devreme (1In 1:2,3) am întâlnit verbul ἀπαγγέλλω, a cărui semnificaţie este de asemenea „eu vestesc”. Ce diferenţă ar fi între cele două? În primul caz, accentul cade asupra faptului că mesajul respectiv este adus de către vestitor de la la cineva. Adică, ἀπαγγέλλμεν = „vă aducem vestea”. În cel de-al doilea caz, accentul cade asupra faptului că mesajul (adus) este dat/transmis cuiva. Asta ar însemna: ἀναγγέλλομεν = „vă dăm vestea”.

ὅτι

conj. că

(1In 1:5)

θεός, οῦ,

Dumnezeu

(1In 1:5)

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: teologie

φῶς, τός, τό

s. n. lumină

φῶς - nom. sg. θεὸς φῶς ἐστιν = Dumnezeu este lumină (1In 1:5); φωτί - dat. sg. ἐν τῷ φωτί = în lumină (1In 1:7)

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: foto, fotografie

σκοτία, ας,

v. f. întuneric

n. sg. (1In 1:5)

ἐν

conj. în

(1In 1:5(2x),6,7(2x),8)

οὐδείς, οὐδεμία, οὐδέν

adj. nici un, nici, nimeni, nimic, deloc (cu indicativ)

οὐdεμία - nom. sg. f. σκοτία ἐν αὐτῷ οὐκ ἔστιν οὐδεμία = întuneric în el nu este deloc (1In 1:5)

ἐάν

dacă (particulă condiţională, cu subjonctiv)

(1In 1:6,7)

λέγω

v. a spune, a zice

επωμεν subj. aor. pers. I pl. ἐὰν εἴπωμεν = dacă zicem (1In 1:6,8)

Forma de subjonctiv aorist (εἴπωμεν) este foarte diferită de forma de bază (λέγω). Există destul de multe cuvinte în greaca veche, a căror formă la prezent activ indicativ este mult diferită de alte forme. Iată un alt exemplu: a mânca, la prez. act. ind. este ἐσθίω, iar la viitor, acelaşi verb este φάγομαι.

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: prelegere

σκότος, ους, τό

s. n. întuneric

σκότει dat. sg. ἐν τῷ σκότει = în întuneric (1In 1:6)

Anterior am avut forma feminină σκοτία (1In 1:5). Mai există exemple asemănătoare: οἶκος (m.) sau οἰκία (f.) înseamnă casă.

περιπατέω

v. a merge, a se plimba, a umbla de colo până colo, a umbla

περιπατῶμεν subj. prez. pers. I pl. ἐν τῷ σκότει περιπατῶμεν = umblăm în întuneric (1In 1:6)

ψεύδω

v. a minți, a înşela, a dezamăgi

ψσευδόμεθα - minţim - prez. med/pas. ind. (1In 1:6)

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: în general, substantive sau adjective compuse cu ajutorul elementului «pseudo», care înseamnă fals, (aparent) asemănător, neadevărat, pretins. Ex: pseudoartă, pseudoconcept etc.

οὐ

negaţie, nu (cu Indicativ)

οὐ (1In 1:6); οὐκ (1In 1:5,8(2x))

Dacă primul sunet al cuvântului următor este o vocală, avem: - οὐκ dacă vocala are spirit lin; - οὐχ dacă vocala are spirit aspru.

ποιέω

v. a face, a săvârşi, a împlini

ποιοῦμεν prez. act. ind. οὐ ποιοῦμεν = nu săvârşim (1In 1:6)

ἀλήθεια, ας, ἡ

s. f. adevăr

ἀλήθειαν ac. sg. (1In 1:6)

ὡς

ὡς conj. ca, precum, după cum, aşa cum, ca şi, când, cât timp; cu numerale: aproximativ, cam

(1In 1:6)

ἀλλήλων

pron. pers. reciproc

μετἀλλήλων = unii cu alţii (1In 1:7)

αἷμα, τος, τό

s. n. sânge

nom. sg. τὸ αἷμα Ἰησοῦ = sângele lui Isus (1In 1:7)

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: hematie, hemoragie, hematit

καθαρίζω

v. a curăţa, a purifica

prez. act. ind. pers. a III-a sg. καθαρίζει ἡμᾶς = ne curăţă (1In 1:7)

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: catharsis

πᾶς, πᾶσα, πᾶν

adj., tot, toată, oricare, orice, fiecare m./f./n.

πάσης - gen. sg. f. (1In 1:7)

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: substantive şi adjective compuse cu ajutorul elementului «pan» care înseamnă tot, întreg. Ex: panaceu, paneuropean, pantograf

ἁμαρτία, ας,

s. f. păcat

ἁμαρτίας - gen. sg. ἀπὸ πάσης ἁμαρτίας = de tot păcatul/de orice păcat (1In 1:7); ἁμαρτίαν - ac. sg. ἁμαρτίαν οὐκ ἔχομεν = nu avem păcat (1In 1:8)

ἐμαυτοῦ, ῆς

pron. rel. eu însumi/însămi

ἑαυτούς - pe noi înşine - ac. pl. m. (1In 1:8)

πλανάω

v. a înşela, a amăgi

πλανώμεν - prez. act. ind. pers. I pl. ἑαυτοὺς πλανῶμεν - ne amăgim pe noi înşine (1In 1:8)