acasa.jpg

Întâia epistolă a apostolului Ioan

Exerciţii de citire - Săptămâna a X-a

3:14        ἡμεῖς οἴδαμεν ὅτι μεταβεβήκαμεν ἐκ τοῦ θανάτου εἰς τὴν ζωήν, ὅτι ἀγαπῶμεν τοὺς ἀδελφούς· μὴ ἀγαπῶν μένει ἐν τῷ θανάτῳ.

3:15        πᾶς μισῶν τὸν ἀδελφὸν αὐτοῦ ἀνθρωποκτόνος ἐστίν, καὶ οἴδατε ὅτι πᾶς ἀνθρωποκτόνος οὐκ ἔχει ζωὴν αἰώνιον ἐν αὐτῷ μένουσαν.

3:16        ἐν τούτῳ ἐγνώκαμεν τὴν ἀγάπην, ὅτι ἐκεῖνος ὑπὲρ ἡμῶν τὴν ψυχὴν αὐτοῦ ἔθηκεν· καὶ ἡμεῖς ὀφείλομεν ὑπὲρ τῶν ἀδελφῶν τὰς ψυχὰς θεῖναι.

3:17        ὃς δἂν ἔχῃ τὸν βίον τοῦ κόσμου καὶ θεωρῇ τὸν ἀδελφὸν αὐτοῦ χρείαν ἔχοντα καὶ κλείσῃ τὰ σπλάγχνα αὐτοῦ ἀπαὐτοῦ, πῶς ἀγάπη τοῦ θεοῦ μένει ἐν αὐτῷ;

3:18        Τεκνία, μὴ ἀγαπῶμεν λόγῳ μηδὲ τῇ γλώσσῃ ἀλλὰ ἐν ἔργῳ καὶ ἀληθείᾳ.

3:19        [Καὶ] ἐν τούτῳ γνωσόμεθα ὅτι ἐκ τῆς ἀληθείας ἐσμέν, καὶ ἔμπροσθεν αὐτοῦ πείσομεν τὴν καρδίαν ἡμῶν

3:20        ὅτι ἐὰν καταγινώσκῃ ἡμῶν καρδία, ὅτι μείζων ἐστὶν θεὸς τῆς καρδίας ἡμῶν καὶ γινώσκει πάντα.

3:21        Ἀγαπητοί, ἐὰν καρδία μὴ καταγινώσκῃ ἡμῶν, παρρησίαν ἔχομεν πρὸς τὸν θεόν,

3:22        καὶ ἐὰν αἰτῶμεν λαμβάνομεν ἀπαὐτοῦ, ὅτι τὰς ἐντολὰς αὐτοῦ τηροῦμεν καὶ τὰ ἀρεστὰ ἐνώπιον αὐτοῦ ποιοῦμεν.

3:23        καὶ αὕτη ἐστὶν ἐντολὴ αὐτοῦ, ἵνα πιστεύσωμεν τῷ ὀνόματι τοῦ υἱοῦ αὐτοῦ Ἰησοῦ Χριστοῦ καὶ ἀγαπῶμεν ἀλλήλους, καθὼς ἔδωκεν ἐντολὴν ἡμῖν.

3:24        καὶ τηρῶν τὰς ἐντολὰς αὐτοῦ ἐν αὐτῷ μένει καὶ αὐτὸς ἐν αὐτῷ· καὶ ἐν τούτῳ γινώσκομεν ὅτι μένει ἐν ἡμῖν, ἐκ τοῦ πνεύματος οὗ ἡμῖν ἔδωκεν.

Lista cuvintelor de memorat

Notă:   Pe lângă cuvintele noi, am păstrat în listă şi cuvinte pe care le-am prezentat anterior, dacă acestora li s-au adăugat explicaţii. Sunt evidenţiate (negru) doar elementele noi; materialul corespunzător perioadei precedente apare estompat (gri).

ὅς, ,

pron. rel. care, ce

ac. n. sg. ἦν = ceea ce era (1In 1:1(4x),3); ἥν ac. f. sg. ἣν ἀκηκόαμεν = pe care am auzit-o (1In 1:5); ὅς cel care - nom. m. sg. (1In 2:5); ὅν ac. m. sg. (1In 2:7); οὗ gen. sg. n. (1In 3:24)

λόγος, οῦ,

s. m. cuvânt

λόγου gen. m. sg. Prepoziţia περί urmată de Genitiv înseamnă „despre”, „în ce priveşte”, „cu privire la”: περὶ τοῦ λόγου... = cu privire la cuvântul... (1In 1:1); λόγος nom. sg. λόγος = cuvântul (1In 2:7); λόγῳ dat. prez. μὴ ἀγαπῶμεν λόγῳ = să nu iubim cu cuvântul (1In 3:18)

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: logopedie, logoree

ἔχω

v. a avea

ἔχητε conj. prez. act. κοινωνίαν ἔχητε = să aveţi părtăşie (1In 1:3); ἔχομεν- avem - prez. act. ind. (1In 1:6,8); εἴχετε impf. act. ind. pers. a II-a pl. ἣν εἴχετε ἀπἀρχῆς = pe care o aveaţi de la început (1In 2:7); ἔχετε prez. act. ind pers. a II-a pl. χρῖσμα ἔχετε = aveţi ungere (1In 2:20) ἔχει prez. act. ind. pers. a III-a sg. οὐδὲ τὸν πατέρα ἔχει = nu are nici pe Tatăl (1In 2:23); σχῶμεν conj. aor. pers. I pl. ἵνα ... σχῶμεν pentru ca ... să avem (1In 2:28); ἔχων part. prez. nom. sg. m. (1In 3:3); ἔχῃ conj. prez. act. pers. a III-a sg. ὃς δἂν ἔχῃ = cine are (1In 3:17); ἔχοντα part. prez. ac. sg. m. χρείαν ἔχοντα = având o nevoie (1In 3:17)

θεός, οῦ,

Dumnezeu

θεός n. sg. (1In 1:5); θεοῦ gen. sg. ἀγάπη τοῦ θεοῦ = dragostea lui Dumnezeu (1In 2:5); θεόν ac. sg. πρὸς τὸν θεόν = la Dumnezeu (1In 3:21)

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: teologie

ἀλήθεια, ας, ἡ

s. f. adevăr

ἀλήθειαν ac. sg. (1In 1:6); ἀληθείας gen. sg. ἐκ τῆς ἀληθείας = din adevăr (1In 2:21); ἀληθείᾳ dat. sg. ἀλλὰ ἐν ἔργῳ καὶ ἀληθείᾳ = ci în lucrare şi adevăr (1In 3:18)

πᾶς, πᾶσα, πᾶν

adj., tot, toată, oricare, orice, fiecare m./f./n.

πάσης gen. sg. f. (1In 1:7); πᾶν nom. sg. n. (1In 2:16); πάντες toţi - nom. pl. m. πᾶς nom. sg. m. (1In 2:23); πάντα ac. pl. n. γινώσκει πάντα = cunoaşte toate lucrurile (1In 3:20)

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: substantive şi adjective compuse cu ajutorul elementului «pan» care înseamnă tot, întreg. Ex: panaceu, paneuropean, pantograf

γινώσκω

v. a şti, a cunoaște

γινώσκομεν cunoaştem - prez. act. ind. pers. I pl. (1In 2:3); ἔγνωκα pf. pers. I sg. ἔγνωκα αὐτόν = (eu) îl cunosc (1In 2:4); ἐγνώκατε pf. pers. a II-a pl. ὅτι ἐγνώκατε τὸν ἀπ’ ἀρχῆς = fiindcă îl cunoaşteţi pe cel ce este de la început (1In 2:13); γινώσκετε prez. act. ind. pers. a II-a pl. (1In 2:29); γινώσκει prez. act. ind. pers. a III-a sg. (1In 3:1); ἔγνω aor. pers. a III-a sg. (1In 3:1); ἔγνωκεν pf. pers. a III-a sg. (1In 3:6); ἐγνώκαμεν pf. pers. Ι pl. ἐν τούτῳ ἐγνώκαμεν = în aceasta am cunoscut (1In 3:16); γνωσόμεθα viit. act. ind. (1In 3:19)

Timpul Perfect indică o acţiune trecută şi încheiată. Când încercăm să găsim pentru ἔγνωκα αὐτόν cea mai potrivită traducere românească, vom fi de acord, probabil, că varianta „l-am cunoscut” nu redă foarte bine aspectul acţiunii închiate. O astfel de expresie folosim şi atunci când am vrea să spunem de exemplu, „Da... l-am cunoscut; îmi aduc aminte de el destul de bine”. Dacă însă traducem folosind prezentul românesc „îl cunosc”, suntem mult mai aproape de ceea ce relevă perfectul în limba greacă.

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: gnosticism

τηρέω

v. a păzi, a supraveghea, a veghea asupra cuiva, a păstra, a pune deoparte, a ţine, a reţine

τηρῶμεν conj. prez. pers. I pl. ἐὰν τὰς ἐντολὰς αὐτοῦ τηρῶμεν = dacă păzim poruncile lui (1In 2:3); τηρῶν part. prez. nom. sg. m. μὴ τηρῶν = nu păzeşte (1In 2:4); τηροῦμεν prez. act. ind. pers. I pl. τὰς ἐντολὰς αὐτοῦ τηροῦμεν = păzim poruncile lui (1In 3:22)

μένω

v. a rămâne, a locui

μένειν inf. prez. λέγων ἐν αὐτῷ μένειν = cine zice că rămâne în el (1In 2:6); μένει prez. act. ind. pers. a III-a sg. ἐν τῷ φωτὶ μένει = rămâne în lumină (1In 2:10); μεμενήκεισαν mai mult ca pf. pers. a III-a pl. (1In 2:19); μενέτω imp. prez. pers. a III-a sg. ἐν ὑμῖν μενέτω = în voi să rămână (1In 2:24); μείνῃ conj. aor. act. pers. a III-a sg. (1In 2:24); μενεῖτε viit. act. ind. pers. a II-a pl. (1In 2:24); μένετε imp. pers. a II-a pl. (1In 2:27); μένων part. prez. nom. sg. πᾶς ὁ ἐν αὐτῷ μένων = oricine rămâne în el (1In 3:6); μένουσαν part. prez. ac. sg. f. ἐν αὐτῷ μένουσαν = rămânând în el (1In 3:15)

Infinitivul în limba greacă este un substantiv verbal; el are deci atât caracteristici ale unui substantiv cât şi ale unui verb.

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: imanent, mas/mânere (înv. pop)

ὀφείλω

v. a fi dator, a datora, a fi obligat, a fi silit, a fi nevoit

ὀφείλει este dator - ind. prez. pers. a III-a sg. (1In 2:6); ὀφείλομεν ind. prez. pers. I pl. καὶ ἡμεῖς ὀφείλομεν = şi noi suntem datori (1In 3:16)

ἀδελφός, οῦ,

s. m. frate

ἀδελφὸν ac. sg. τὸν ἀδελφὸν αὐτοῦ = pe fratele său (1In 2:9); ἀδελφοῦ gen. sg. (1In 3:12); ἀδελφοί voc. pl. μὴ θαυμάζετε, ἀδελφοί = nu vă miraţi, fraţilor (1In 3:13); ἀδελφούς ac. pl. ἀγαπῶμεν τοὺς ἀδελφούς = iubim pe fraţi (1In 3:14); ἀδελφῶν gen. pl. ὑπὲρ τῶν ἀδελφῶν = pentru fraţi (1In 3:16)

ἀγαπάω

v. a iubi

ἀγαπῶν part. prez. nom. sg. ἀγαπῶν τὸν ἀδελφὸν αὐτοῦ = cel ce iubeşte pe fratele său (1In 2:10); ἀγαπᾶτε imp. prez. μὴ ἀγαπᾶτε = nu iubiţi (1In 2:15); ἀγαπᾷ conj. prez. pers. a III-a sg. (1In 2:15); ἀγαπῶμεν conj. prez. pers. I pl. ἵνα ἀγαπῶμεν ἀλλήλους = ca să ne iubim unii pe alţii (1In 3:11); ἀγαπῶμεν prez. act. ind. pers. I pl. ὅτι ἀγαπῶμεν = pentru că iubim (1In 3:14)

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: agapă, (mănăstirea) Agapia

ὄνομα, τος, τό

s. n. nume

ὄνομα ac. sg. διὰ τὸ ὄνομα αὐτοῦ = datorită numelui lui (1In 2:12); ὀνόματι dat. sg. ἵνα πιστεύσωμεν τῷ ὀνόματι = ca să credem în numele (1In 3:23)

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: onomastică

βίος, ου,

s. m. viaţă, bogăţie, avere

βίου gen. sg. ἀλαζονεία τοῦ βίου = mândria vieţii (1In 2:16); βίον ac. sg. τὸν βίον τοῦ κόσμου = bogăţia lumii (1In 3:17)

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: substantive şi adjective compuse formate cu ajutorul elementului „bio” cu sensul „(referitor la) viaţă”. Ex: biocatalizator, biologie, biosferă

λαμβάνω

v. a lua, a primi, a capăta

ἐλάβετε aor. act. ind. pers. a II-a pl. τὸ χρῖσμα ἐλάβετε = ungerea pe care aţi primit-o (1In 2:27); λαμβάνομεν prez. act. ind. pers. I pl. λαμβάνομεν ἀπαὐτοῦ = primim de la el (1In 3:22)

δίδωμι

v. a da, a încredinţa, a da/lăsa în grija cuiva, a transmite, a da rod, a produce

δέδωκεν perf. act. ind. δέδωκεν ἡμῖν = ne-a dat (1In 3:1); ἔδωκεν aor. act. ind. pers. a III-a sg. καθὼς ἔδωκεν ἐντολὴν ἡμῖν = cum ne-a dat poruncă (1In 3:23)

ἔργον, ου, τό

s. n. lucru, lucrare

ἔργα ac. pl. τὰ ἔργα τοῦ διαβόλου = lucrările diavolului (1In 3:8); ἔργῳ dat. sg. ἐν ἔργῳ = în lucrare (1In 3:18)

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: ergonomie

μεταβαίνω

v. a pleca, a trece, a merge, a trece peste

μεταβεβήκαμεν perf. act. ind. pers. I pl. μεταβεβήκαμεν = am trecut (1In 3:14)

Acesta este un verb compus din prepoziţia μετά şi verbul βαίνω. Verbul βαίνω = „a merge” nu se întâlneşte în NT decât în forme compuse (ἀναβαίνω, καταβαίνω etc).

θάνατος, ου, ὁ

s. m. moarte

θανάτου gen. sg. ἐκ τοῦ θανάτου = din moarte (1In 3:14); θανάτῳ dat. sg. μένει ἐν τῷ θανάτῳ = rămâne în moarte (1In 3:14)

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: eutanasie, distanasie, tanatofobie, tanatogeneză

ἀνθρωποκτόνος, ου, ὁ

s. m. ucigaş

ἀνθρωποκτόνος nom. sg. (1In 3:15)

ὑπέρ

prep. cu genitiv: pentru, pentru apărarea, în favoarea; cu acuzativ: dincolo de, peste, mai sus de, mai presus de

cu gen. ὑπὲρ ἡμῶν = pentru noi (1In 3:16)

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: substantive şi adjective compuse cu ajutorul elementului „hiper” însemnând „peste”, „excesiv de”. Ex: hiperacid, hiperchinezie, hiperemotiv

ψυχή, ῆς,

s. f. suflu, suflare, suflet, viaţă, existenţă

ψυχήν ac. sg; ψυχάς ac. pl. (1In 3:16)

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: cuvinte compuse cu ajutorul elementului „psiho-” cu semnificaţia „psihic”, „suflet”, „spirit”, „spiritual”, „psihologic”. Ex: psihic, psihologie, psihagogie, psihedelic.

τίθημι

v. a pune, a aşeza, a depune

τίθημι τὴν ψυχήν, îmi dau viaţa

ἔθηκεν aor. act. ind. pers. a III-a sg. τὴν ψυχὴν αὐτοῦ ἔθηκεν = şi-a dat viaţa (1In 3:16); θεῖναι inf. aor. ὀφείλομεν ... τὰς ψυχὰς θεῖναι = suntem datori ... să ne dăm viaţa (1In 3:16)

θεωρέω

v. a fi spectator, a privi, a vedea

θεωρῇ conj. prez. act. pers. a III-a sg. καὶ θεωρῇ τὸν ἀδελφὸν αὐτοῦ = şi vede pe fratele său (1In 3:17)

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă: teorie, teoretic

κλείω

v. a închide

κλείσῃ conj. aor. act. pers. a III-a sg. (1In 3:17)

σπλάγχνον, ου, τό

s. n. inimă, afecţiune, milă, măruntaie (organele interne ale corpului)

σπλάγχνα ac. pl. (1In 3:17)

Se întâlneşte aproape exclusiv forma de plural σπλάγχα, ων, τά. Adeseori în lumea antică se făcea apel la organe interne pentru a descrie stări sufleteşti. Dar chiar şi astăzi se întâlnesc în limba română expresii precum „oftează din toţi răsunchii” = oftează din tot sufletul, sau „are seu la rărunchi” = are avere, cu toate că sensul literal al cuvântului „rărunchi” este „rinichi”.

πῶς

adv. cum, în ce chip (interogativ)

(1In 3:17)

γλώσσα, ης,

s. f. limbă

γλώσσῃ dat. sg. μηδὲ τῇ γλώσσῃ = nici cu limba (1In 3:18)

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: glosalgie, glosar, glosem

ἔμπροσθεν

adv. înainte, înaintea, în faţa, în prezenţa (cu gen.)

ἔμπροσθεν αὐτοῦ = înaintea lui (1In 3:19)

πείθω

v. a convinge, a încredinţa

πείσομεν viit. act. ind. pers. I pl. πείσομεν τὴν καρδίαν ἡμῶν = ne încredinţăm inima (1In 3:19)

καρδία, ας, ἡ

s. f. inimă

καρδίαν ac. sg. (1In 3:19); καρδία nom. sg. (1In 3:20)

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: cardiologie

καταγινώσκω

v. a osândi

καταγινώσκῃ conj. prez. pers. a III-a sg. ἐὰν καταγινώσκῃ ἡμῶν καρδία = dacă ne osândeşte inima noastră (1In 3:20)

μείζων, ον

mai mare; comparativ al lui μέγας

μείζων nom. sg. m. μείζων ἐστὶν θεὸς τῆς καρδίας ἡμῶν = Dumnezeu este mai mare decât inima noastră (1In 3:20)

Acolo unde în limba română se foloseşte cuvântul „decât” după un adjectiv comparativ, limba greacă foloseşte fie  genitivul de comparaţie, fie  cuvântul urmat de cel de-al doilea membru al comparaţiei, la acelaşi caz la care se găseşte primul membru al comparaţiei. Exemple: μείζονα τούτων ποιήσει = „El va face lucruri mai mari decât acestea”. ἠγάπησαν οἱ ἄνθρωποι μάλλον τὸ σκότος τὸ φῶς = „Oamenii au iubit mai mult întunericul decât lumina.”

αἰτέω

v. a cere

αἰτῶμεν conj. prez. pers. I pl. ὃ ἐὰν αἰτῶμεν = orice cerem (1In 3:22)

ἀρεστός, , όν

adj. plăcut

ἀρεστὰ ac. pl. n. τὰ ἀρεστὰ = cele (lucrurile) plăcute (1In 3:22)

ἐνώπιον

adv. înaintea, în faţa, sub privirile, în prezenţa (cu gen.)

(1In 3:22)

πιστεύω

v. a crede

πιστεύσωμεν conj. aor. pers. I pl. ἵνα πιστεύσωμεν = ca să credem (1In 3:23)

πνεῦμα, τος, τό

s. n. suflare, vânt, suflu, duh, spirit, suflet, viaţă

πνεύματος gen. sg.

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: pneumatologie, pneumatic