acasa.jpg

Întâia epistolă a apostolului Ioan

Exerciţii de citire - săptămâna a XIV-a

5:13        Ταῦτα ἔγραψα ὑμῖν ἵνα εἰδῆτε ὅτι ζωὴν ἔχετε αἰώνιον, τοῖς πιστεύουσιν εἰς τὸ ὄνομα τοῦ υἱοῦ τοῦ θεοῦ.

5:14        καὶ αὕτη ἐστὶν παρρησία ἣν ἔχομεν πρὸς αὐτόν, ὅτι ἐάν τι αἰτώμεθα κατὰ τὸ θέλημα αὐτοῦ ἀκούει ἡμῶν.

5:15        καὶ ἐὰν οἴδαμεν ὅτι ἀκούει ἡμῶν ἐὰν αἰτώμεθα, οἴδαμεν ὅτι ἔχομεν τὰ αἰτήματα ᾐτήκαμεν ἀπαὐτοῦ.

5:16        Ἐάν τις ἴδῃ τὸν ἀδελφὸν αὐτοῦ ἁμαρτάνοντα ἁμαρτίαν μὴ πρὸς θάνατον, αἰτήσει, καὶ δώσει αὐτῷ ζωήν, τοῖς ἁμαρτάνουσιν μὴ πρὸς θάνατον. ἔστιν ἁμαρτία πρὸς θάνατον· οὐ περὶ ἐκείνης λέγω ἵνα ἐρωτήσῃ.

5:17        πᾶσα ἀδικία ἁμαρτία ἐστίν, καὶ ἔστιν ἁμαρτία οὐ πρὸς θάνατον.

5:18        Οἴδαμεν ὅτι πᾶς γεγεννημένος ἐκ τοῦ θεοῦ οὐχ ἁμαρτάνει, ἀλλ γεννηθεὶς ἐκ τοῦ θεοῦ τηρεῖ αὐτόν, καὶ πονηρὸς οὐχ ἅπτεται αὐτοῦ.

5:19        οἴδαμεν ὅτι ἐκ τοῦ θεοῦ ἐσμεν, καὶ κόσμος ὅλος ἐν τῷ πονηρῷ κεῖται.

5:20        οἴδαμεν δὲ ὅτι υἱὸς τοῦ θεοῦ ἥκει, καὶ δέδωκεν ἡμῖν διάνοιαν ἵνα γινώσκωμεν τὸν ἀληθινόν· καὶ ἐσμὲν ἐν τῷ ἀληθινῷ, ἐν τῷ υἱῷ αὐτοῦ Ἰησοῦ Χριστῷ. οὗτός ἐστιν ἀληθινὸς θεὸς καὶ ζωὴ αἰώνιος.

5:21        Τεκνία, φυλάξατε ἑαυτὰ ἀπὸ τῶν εἰδώλων.

Lista cuvintelor de memorat

Notă:   Pe lângă cuvintele noi, am păstrat în listă şi cuvinte pe care le-am prezentat anterior, dacă acestora li s-au adăugat explicaţii. Sunt evidenţiate (negru) doar elementele noi; materialul corespunzător perioadei precedente apare estompat (gri).

ὅς, ἥ, ὅ

pron. rel. care, ce

ac. n. sg. ἦν = ceea ce era (1In 1:1); ἥν ac. f. sg. ἣν ἀκηκόαμεν = pe care am auzit-o (1In 1:5); ὅς cel care - nom. m. sg. (1In 2:5); ὅν ac. m. sg. (1In 2:7); οὗ gen. sg. n. (1In 3:24); ἃ ac. pl. n. (1In 5:15)

ὁράω

v. a vedea, a privi

ἑωράκαμεν pf. act. ind. pers. I pl. ἑωράκαμεν = ceea ce am văzut; ἑωράκαμεν ... τὴν ζωήν = am văzut viaţa (1In 1:1,2,3); ἴδετε imp. aor. pl. (1In 3:1); ὀψόμεθα viit. pers. I pl. ὀψόμεθα αὐτὸν καθώς ἐστιν = îl vom vedea aşa cum este (1In 3:2); ἑώρακεν pf. act. ind. pers. a III-a sg. (In 3:6); ἴδῃ conj. aor. med/pas. pers. a III-a sg. ἐάν τις ἴδῃ = dacă cineva vede (1In 5:16)

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: panoramă

αἰώνιος

s. m./f. veşnic(ă)

ἀιώνιον ac. sg. τὴν ζωὴν τὴν αἰώνιον = viaţa veşnică (1In 1:2); αἰώνιος nom. sg. (1In 5:20)

Ἰησοῦς, οῦ,

Isus

Ἰησοῦ gen. sg. ( 1In 1:3); Ἰησοῦν ac. sg. (1In 2:1); Ἰησοῦς nom. sg. (1In 2:22); Ἰησοῦ dat. sg. (1In 5:20)

În limba greacă, substantivele proprii sunt adeseori declinabile, ca şi în cazul de faţă.

Χριστός, οῦ,

Hristos

Χριστοῦ gen. sg. (1In 1:3); Χριστὸν ac. sg. (1In 2:1); Χριστός nom. sg. (1In 2:22); Χριστῷ dat. sg. (1In 5:20)

λέγω

v. a spune, a zice

εἰπωμεν conj. aor. pers. I pl. ἐὰν εἴπωμεν = dacă zicem (1In 1:6,8); λέγων part. prez. nom. sg. m. λέγων = cel ce zice (1In 2:4); εἴπῃ conj. aor. pers. a III-a sg. ἐάν τις εἴπῃ = dacă cineva zice (1In 4:20); λέγω prez. act. ind. pers. I pl. (1In 5:16)

Forma de subjonctiv aorist (εἴπωμεν) este foarte diferită de forma de bază (λέγω). Există destul de multe cuvinte în greaca veche, a căror formă la prezent activ indicativ este mult diferită de alte forme. Iată un alt exemplu: a mânca, la prez. act. ind. este ἐσθίω, iar la viitor, acelaşi verb este φάγομαι.

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: prelegere

πᾶς, πᾶσα, πᾶν

adj., tot, toată, oricare, orice, fiecare m./f./n.

πάσης gen. sg. f. (1In 1:7); πᾶν nom. sg. n. (1In 2:16); πάντες toţi - nom. pl. m. πᾶς nom. sg. m. (1In 2:23); πάντα ac. pl. n. γινώσκει πάντα = cunoaşte toate lucrurile (1In 3:20); παντί dat. sg. n. (1In 4:1); πᾶσα nom. sg. f. (1In 5:17)

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: substantive şi adjective compuse cu ajutorul elementului «pan» care înseamnă tot, întreg. Ex: panaceu, paneuropean, pantograf

ἀδικία, ας, ἡ

s. f. nedreptate

ἀδικίας gen. sg. f. ἀπὸ πάσης ἀδικίας - de toată nedreptatea; ἀδικία nom. sg. (1In 5:17)

ἀμαρτάνω

v. a păcătui

ἡμαρτήκαμεν pf. pers. I pl. ... ὅτι οὐχ ἡμαρτήκαμεν = ... că n-am păcătuit (1In 1:10); ἁμάρτητε conj. prez. pers. a II-a pl. (1In 2:1); ἁμάρτῃ conj. prez. pers. a III-a sg. (1In 2:1); ἁμαρτάνει prez. act. ind. pers. a III-a sg. (1In 3:8); ἁμαρτάνειν inf. prez. οὐ δύναται ἁμαρτάνειν = nu poate să păcătuiască (1In 3:9); ἁμαρτάνοντα part. prez. ac. sg. (1In 5:16); ἁμαρτάνουσιν part. prez. dat. pl. (1In 5:16)

ὅλος, η, ον

adj. m./f./n. întreg, complet, tot

ὅλου gen. sg. m./n. περὶ ὅλου τοῦ κόσμου = pentru ale întregii lumi (1In 2:2); ὅλος nom. sg. m. (1In 5:19)

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: cuvinte compuse cu ajutorul elementului «holo» sau «olo» cu semnificaţia întreg, integral, tot. Ex: holografie, olograf.

γινώσκω

v. a şti, a cunoaște

γινώσκομεν cunoaştem - prez. act. ind. pers. I pl. (1In 2:3); ἔγνωκα pf. pers. I sg. ἔγνωκα αὐτόν = (eu) îl cunosc (1In 2:4); ἐγνώκατε pf. pers. a II-a pl. ὅτι ἐγνώκατε τὸν ἀπ’ ἀρχῆς = fiindcă îl cunoaşteţi pe cel ce este de la început (1In 2:13); γινώσκετε prez. act. ind. pers. a II-a pl. (1In 2:29); γινώσκει prez. act. ind. pers. a III-a sg. (1In 3:1); ἔγνω aor. pers. a III-a sg. (1In 3:1); ἔγνωκεν pf. pers. a III-a sg. (1In 3:6); ἐγνώκαμεν pf. pers. Ι pl. ἐν τούτῳ ἐγνώκαμεν = în aceasta am cunoscut (1In 3:16); γνωσόμεθα viit. act. ind. (1In 3:19); γινώσκων part. prez. nom. sg. m. ὁ γινώσκων τὸν θεὸν = cel ce cunoaşte pe Dumnezeu (1In 4:6); γινώσκωμεν conj. prez. pers. I pl. ἵνα γινώσκωμεν = ca să cunoaştem (1In 5:20)

Timpul Perfect indică o acţiune trecută şi încheiată. Când încercăm să găsim pentru ἔγνωκα αὐτόν cea mai potrivită traducere românească, vom fi de acord, probabil, că varianta „l-am cunoscut” nu redă foarte bine aspectul acţiunii închiate. O astfel de expresie folosim şi atunci când am vrea să spunem de exemplu, „Da... l-am cunoscut; îmi aduc aminte de el destul de bine”. Dacă însă traducem folosind prezentul românesc „îl cunosc”, suntem mult mai aproape de ceea ce relevă perfectul în limba greacă.

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: gnosticism

τηρέω

v. a păzi, a supraveghea, a veghea asupra cuiva, a păstra, a pune deoparte, a ţine, a reţine

τηρῶμεν conj. prez. pers. I pl. ἐὰν τὰς ἐντολὰς αὐτοῦ τηρῶμεν = dacă păzim poruncile lui (1In 2:3); τηρῶν part. prez. nom. sg. m. μὴ τηρῶν = nu păzeşte (1In 2:4); τηροῦμεν prez. act. ind. pers. I pl. τὰς ἐντολὰς αὐτοῦ τηροῦμεν = păzim poruncile lui (1In 3:22); τηρεῖ prez. act. ind. pers. a III-a sg. (1In 5:18)

ἐκεῖνος, η, ο

pron. adjectival dem. acel, acela m./f./n.

ἐκεῖνος acela - nom. sg. m. (1In 2:6); ἐκείνης gen. sg. f. (1In 5:16)

πονηρός, , όν

adj. rău, necinstit

πονηρόν ac. sg. m. νενικήκατε τὸν πονηρόν = aţi învins pe cel rău (1In 2:13); πονηροῦ gen. sg. m/n. ἐκ τοῦ πονηροῦ = din cel rău (1In 3:12); πονηρὰ nom. pl. n. (1In 3:12); πονηρὸς nom. sg. m. (1In 5:18); πονηρῷ dat. sg. m. (1In 5:19)

παρρησία, ας,

s. f. îndrăzneală

παρρησίαν ac. sg. ἵνα ... σχῶμεν παρρησίαν = ca să avem îndrăzneală (1In 2:28); παρρησία nom. sg. (1In 5:14)

γεννάω

v. a naște, a da naştere

γεγέννηται perf. med/pas. pers. a III-a sg. ἐξ αὐτοῦ γεγέννηται = din el este născut (1In 2:29); γεγεννημένος part. perf. med/pas nom. sg. m. γεγεννημένος ἐκ τοῦ θεοῦ = născut din Dumnezeu (1In 3:9); γεννήσαντα part. aor. ac. sg. m. τὸν γεννήσαντα = cel care a născut (1In 5:1); γεγεννημένον part. perf. med/pas nom. sg. m. τὸν γεγεννημένον ἐξ αὐτοῦ = pe cel născut din el (1In 5:1); γεννηθεὶς part. aor. pas. nom. sg. m. γεννηθεὶς ἐκ τοῦ θεοῦ = cel ce a fost născut din Dumnezeu (1In 5:18)

δίδωμι

v. a da, a încredinţa, a da/lăsa în grija cuiva, a transmite, a da rod, a produce

δέδωκεν perf. act. ind. δέδωκεν ἡμῖν = ne-a dat (1In 3:1); ἔδωκεν aor. act. ind. pers. a III-a sg. καθὼς ἔδωκεν ἐντολὴν ἡμῖν = cum ne-a dat poruncă (1In 3:23); δώσει viit. act. ind. pers. a III-a sg. (1In 5:16)

ἑαυτοῦ, ῆς, οῦ

pronume reflexiv pers. a III-a sg. & pl., pers. I pl,. pers. a II-a sg. & pl., însuşi/însăşi

ἑαυτὸν ac. sg. m. ἁγνίζει ἑαυτὸν = se curăţeşte pe sine (1In 3:3); ἑαυτὰ ac. pl. n. φυλάξατε ἑαυτὰ = păziţi-vă (1In 5:20)

θάνατος, ου, ὁ

s. m. moarte

θανάτου gen. sg. ἐκ τοῦ θανάτου = din moarte (1In 3:14); θανάτῳ dat. sg. μένει ἐν τῷ θανάτῳ = rămâne în moarte (1In 3:14); θάνατον ac. sg. (1In 5:16)

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: eutanasie, distanasie, tanatofobie, tanatogeneză

αἰτέω

v. a cere

αἰτῶμεν conj. prez. act. pers. I pl. ὃ ἐὰν αἰτῶμεν = orice cerem (1In 3:22); αἰτώμεθα conj. prez. med. pers. I pl. ἐάν τι αἰτώμεθα = dacă cerem ceva (1In 5:14); ᾐτήκαμεν perf. act. ind. pers. I. pl. (1In 5:15); αἰτήσει viit. act. ind. pers. a III-a sg. (1In 5:16)

πιστεύω

v. a crede

πιστεύσωμεν conj. aor. pers. I pl. ἵνα πιστεύσωμεν = ca să credem (1In 3:23); πιστεύετε imp. prez. pers. a II-a pl. μὴ παντὶ πνεύματι πιστεύετε = nu oicărui duh să-i daţi crezare (1In 4:1); πεπιστεύκαμεν perf. pers. I pl. ἐγνώκαμεν καὶ πεπιστεύκαμεν = am cunoscut şi am crezut (1In 4:16); πιστεύων part. prez. nom. sg. m. πᾶς ὁ πιστεύων = oricine crede (1In 5:1); πεπίστευκεν perf. pers. a III-a sg. (1In 5:10); πιστεύουσιν part. prez. dat. pl. m. ἔγραψα ὑμῖν ..., τοῖς πιστεύουσιν = v-am scris vouă ..., celor care credeţi (1In 5:13)

κατὰ

prep., sensul primar este „de sus în jos”; cu gen: împotriva, contra; cu ac: potrivit cu, cât priveşte.

cu ac. (1In 5:14)

αἴτημα, ατα, τό

s. m. cerere

αἰτήματα ac. pl. (1In 5:15)

ἐρωτάω

v. a întreba pe cineva (ceva), a ruga, a cere

ἐρωτήσῃ conj. aor. pers. a III-a sg. (1In 5:16)

Iniţial, ἐρωτάω a însemnat „a întreba”, în sensul de a interoga, iar αἰτέω a însemnat „a cere”. În Noul Testament însă, ἐρωτάω este adesea folosit în ambele aceste sensuri.

ἅπτω

v. a atinge, a afecta

ἅπτεται prez. med. ind. pers. a III-a sg. οὐχ ἅπτεται αὐτοῦ = nu se atinge de el (1In 5:18)

κεῖμαι

v. a zăcea

κεῖται prez. med/pas. ind. pers. a III-a sg. (1In 5:19)

ἥκω

v. a fi venit, a fi prezent, a fi aici

ἥκει prez. act. ind. pers. a III-a sg. (1In 5:20)

διάνοια, ας, ἡ

s. f. minte, înţelegere, pricepere, gând

διάνοιαν ac. sg. δέδωκεν ἡμῖν διάνοιαν = ne-a dat pricepere (1In 5:20)

ἀληθινός, , όν

adj. adevărat

ἀληθινόν ac. sg. m. (1In 5:20); ἀληθινῷ dat. sg. m. (1In 5:20); ἀληθινὸς nom. sg. m. (1In 5:20)

φυλάσσω

v. a păzi, a păstra, a apăra

φυλάξατε imp. aor. pers. a II-a pl. (1In 5:20)

εδωλον, ου, τό

s. n. idol

εἰδώλων gen. pl. φυλάξατε ἑαυτὰ ἀπὸ τῶν εἰδώλων = păziţi-vă de idoli (1In 5:20)

Cuvinte româneşti asemănătoare ca formă şi sens: idol